De ce apare mucegaiul în casă nouă si cum trebuie intervenit
Casa ta nou construită (sau renovată) prezintă semne de mucegai?
În acest ghid vei descoperi:
- posibilele cauze ale mucegaiului respectiv
- intervenții care nu funcționează
Veți vedea și cum să rezolvați problema (permanent), fără a apela la încercări inutile și costisitoare.
Mucegai într-o casă nouă: de ce depinde?
Există cinci cauze ale mucegaiului într-o casă nouă:
- umiditatea reziduală de la lucrările de construcții
- condens
- pauze hidraulice
- infiltrare accidentală
- problema de umiditate nerezolvata
- umiditate in fundație
Primele patru motive se referă la clădirile nou construite și renovate, în timp ce ultimul se referă doar la clădirile nou renovate.
Înainte de a intra în mai multe detalii, voi clarifica un aspect crucial, asupra căruia voi reveni mai târziu.
Toate cauzele enumerate dau naștere la aceleași fenomene sau similare (pete negre, pereți umezi…), așa că la prima vedere ar putea fi confuze.
In consecinta…
O simplă inspecție vizuală nu vă poate spune care este sursa REALĂ a problemei.
Să continuăm…
# 1 Umiditate reziduală
Umiditatea reziduală de la lucrările de construcții este umiditatea conținută înmaterialele de construcție, precum betonul șapei de subplanșeu, tencuiala… și se formează în timpul intervențiilor – construcții noi și renovări – care necesită cantități mari de apă.
De obicei se dezvolta atunci cand nu se respecta timpii de uscare a materialelor care retin apa saptamani/luni dupa terminarea lucrarilor.
În locuințele construite sau renovate cu mai puțin de 12 luni în urmă, prezența umidității reziduale este foarte probabilă
#2 Condens
Umiditatea de condensare se formează în timpul sezonului de iarnă (pe podele deasupra solului) și poate fi de 2 tipuri:
- superficial
- interstițial
Cea superficială generează fenomene vizibile (geamuri aburite, mucegai pe pereți ..), în timp ce cea interstițială provoacă fenomene ascunse (mirosuri neplăcute, mucegai sub stratul intern și/sau în cavități…).
Cauzele condensului:
- ventilație proastă (foarte frecventă, nu o subestimați)
- respirabilitate insuficientă a clădirii
- erori la proiectarea/constructia aspectelor termotehnice
- infiltratii externe sau absorbtie
ATENTIE: in aceeasi cladire pot coexista diverse cauze de condens.
# 3 Infiltrații externe accidentale
Al treilea motiv al mucegaiului se referă la petele provenite din elemente externe.
Un exemplu?
Unele case nou construite au pereții distruși de umiditatea în creștere sau infiltrații laterale deasupra solului. Aceste două tipuri de umiditate udă pereții, pe care – în timp – apare mucegaiul. Spre exemplu un perete exterior nordic daca este predispus la umiditate provenita din precipitații sau infiltrații.
#4 Defecțiune hidraulică
Umiditatea de la rupturi de instalații sanitare este cauzată descurgerea unei țevi de instalații sanitare, deteriorată în timpul instalării sau ulterior.
O gaură mică în conductă poate scurge câțiva litri de apă pe zi; apa care curge pe sub podea pana ajunge la un perete (unde se va forma pata).
Dintre circumstanțele menționate până acum, este cea mai rară, dar este posibil și în clădirile nou construite (poate din cauza lipsei sau a testării superficiale a sistemului).
Această categorie include și daune legate de sistemele de răcire cu apă rece construite incorect. În aceste cazuri, apar fenomene de condensare interstițială.
# 5 Probleme de umiditate nerezolvate
Al cincilea și ultimul caz se referă la mucegaiul generat de problemele de umiditate anterior lucrărilor; pe care restructurarea nu le-a rezolvat.
Să vedem un exemplu.
Acest perete aparține unei case renovate în 2001. Proprietatea a avut o problemă cu umiditatea în creștere, pe care compania a promis să o rezolve printr-o intervenție țintită.
La aproximativ un an de la terminarea lucrărilor, zidăria prezenta deja urme de umiditate și mucegai în fotografie.
Umiditatea în fundație: cauzele
Umiditatea solului se poate datora dispersării apei pluviale sau subterane. In consecinta, lucrarile de zidarie in contact direct cu solul sunt supuse intrarii si difuzarii umiditatii prin capilaritate, favorizate de materialele de constructii poroase (caramizi), de prezenta sarurilor dizolvate in apa si de temperatura scazuta.
Când urmează să se efectueze hidroizolarea, cel mai bine este să luați în considerare tipul de sol de fundație (solurile au o capacitate de amorsare diferită) și nivelul maxim al pânzei freatice, indiferent dacă acesta este constant sau influențat de evenimente temporare și tipul de sol.
De exemplu, solurile foarte drenante, formate în principal din nisip și pietriș, au caracteristica de a elimina rapid apa, dar la fel de rapid transferă cantități mari din aceasta în jurul structurii, generând astfel presiuni semnificative. In solurile compacte si impermeabile, precum cele argiloase, viteza de evacuare este insa foarte mica cu posibilitatea ca urmare a formarii de invazii care conduc la generarea de infiltratii in incaperile subterane.
În plus, problemele de umiditate ale închiderilor de reținere a pământului ar putea fi agravate de fenomenele higrotermale din mediile definite de aceste închideri: apa conținută sub formă de vapori în aerul încăperilor se poate condensa pe așa-numitul „perete rece” și poate provoca condens.
Problema umidității este deosebit de accentuată chiar și în cazul zidăriei din beton turnat, așa că, în acest caz, este întotdeauna recomandabil să vă asigurați că fundația este perfect uscată înainte de a locui în încăperile subterane.
Hidroizolarea fundației: de ce este importantă
Apa și umiditatea sunt dăunătoare pentru betonul care prezintă mici neconcordanțe (fisuri, cuiburi de pietriș etc.) care constituie un pasaj preferențial pentru apa care, fiind în general acidă, este agresivă atât pentru componentele de bază ale betonului, cât și pentru barele de armătură.
În plus, fiind în contact direct cu solul, umiditatea din subsoluri poate provoca medii nesănătoase, pete de umezeală pe pereți, apariția apei pe podele și alte inconveniente.
Singura soluție de adoptat pentru a preveni pătrunderea apei în beton și infiltrarea în încăperile subterane este utilizarea unui sistem de hidroizolație adecvat, drenarea apei subterane și hidroizolarea pereților.
Cum eviți condensul?
Temperatura punctului de rouă se referă la temperatura la care, la presiune constantă, aerul (sau, mai precis, amestecul aer-vapori) devine saturat cu vapori de apă.
Prin urmare, devine esențial să controlezi nivelul de umiditate din casă.
Verificarea poate fi efectuată cu un simplu higrometru care poate fi achiziționat și online; valorile umidității relative (%RH) trebuie să fie între 40% și 60%.
Valorile mai mici nu sunt recomandabile deoarece cu aerul „uscat” este posibil să aveți dificultăți de respirație, în timp ce valorile mai mari creează sau cresc formarea de condens și mucegai.
De exemplu, dacă un perete este prost izolat sau există punți termice (cum ar fi un stâlp din beton armat), în unele perioade ale anului temperatura la suprafață a pereților scade sub o anumită valoare (punct de rouă), prin urmare există formare de condens, ca la sticlele scoase din frigider vara.
Adesea, impermeabilizarea proastă poate face casa umedă sau poate încuraja apariția mucegaiului. Nu are rost să vopsiți pereții sau să remediați temporar problema: este necesar să interveniți în faza de renovare, pentru a evita probleme structurale mai grave pe viitor.
Pentru a garanta impermeabilizarea unei clădiri, se folosesc diverse materiale care, combinate între ele, contracarează formarea umidității. Rețineți: prevenirea și întreținerea sunt esențiale pentru a evita orice eventuale daune.
Hidroizolarea tavanului
Vopseaua acrilică antimucegai și membranele PVC (sau cele bituminoase și polimerice) pot ajuta la impermeabilizarea tavanelor clădirilor. Membrana hidroizolatoare asfaltica este cel mai folosit material, deoarece garanteaza o etansare excelenta.
Hidroizolarea podelei interioare
Dacă podeaua este perfect nivelată, pe suprafața acesteia se poate aplica poliuretan lichid, un material autonivelant și hidroizolator care poate fi acoperit cu ușurință. Dacă totuși podeaua nu este bine nivelată, este necesar să o acoperiți cu mortar autonivelant înainte de a continua cu hidroizolarea.
Hidroizolarea plăcii
Dacă trebuie să renovați nivelul inferior al casei dvs., verificați cu atenție placa. Dacă există probleme la nivel freatic, se poate instala un subcadru. Elementele prefabricate din polipropilena reciclata permit izolarea podelei de umiditate prin formarea unui fel de cofraj de unica folosinta.
Hidroizolarea terasei
Dacă podeaua terasei este din gresie sau alte materiale detașabile, cea mai bună soluție este înlocuirea completă. Totuși, dacă umiditatea a ajuns la subcadru, este necesară refacerea plăcii, aplicarea grundului și în final așezați hidroizolația, care în acest caz este alcătuită din membrane continue.
Hidroizolarea pereților
Dacă există fisuri sau crăpături pe pereți (cele mai mari de 1 mm trebuie sigilate cu silicon), este posibil să se aplice un fixativ acrilic și cel puțin două straturi de vopsea hidroizolatoare elastomerică. Alternativ, poate fi folosit mortar polimeric. Aceste solutii sunt ideale pentru pereti tencuiti exteriori sau pereti interiori cu caramizi la vedere.
Metode de hidroizolație
- Hidroizolarea cu vopsea polimerica izolatoare: este un tip de hidroizolatie de suprafata obtinuta printr-unul sau mai multe straturi de vopsea.
- Hidroizolarea cu tencuiala de ciment: este un sistem valabil atat pentru pardoseala cat si pentru pereti.
- Hidroizolați podeaua cu soluție bituminoasă.
