Puntea termica, ce este si cum se rezolva problema

Punte termică: cauze, efecte asupra clădirii, reglementări și soluții

Punțile termice sunt puncte critice ale clădirii, căi de evacuare pentru căldura care este dispersată prin ele. Acest lucru provoacă risipă de energie, confort redus și formarea de mucegai și umiditate. Atât vara, cât și iarna, acestea pot compromite performanța energetică a clădirii și confortul interior. Calculul lor și studiul strategiilor de rezoluție sunt esențiale. Cel mai important aliat pentru eliminarea lor este termoizolația.

Punțile termice sunt inamici ai eficienței energetice și pot fi responsabile pentru unele probleme neplăcute care compromit confortul interior și bunăstarea clădirii. Verificarea și rezolvarea unei punți termice , așadar, este o operațiune fundamentală pentru toate intervențiile de recalificare și renovare energetică a clădirilor existente.

În cazul clădirilor noi însă, sarcina de a preveni formarea acestora revine proiectanților, care vor studia toate nodurile potențial critice ale structurii, astfel încât să nu se creeze căi de dispersie a căldurii. Punțile termice reprezintă o mare problemă pentru multe clădiri; prin urmare, munca tehnicienilor și proiectanților experți, capabili să implementeze toate soluțiile posibile pentru a le elimina, este esențială.

După cum spuneam, în cazul construcțiilor noi, toate nodurile critice ale structurii sunt studiate și toate strategiile necesare pentru a preveni formarea lor sunt implementate încă de la început.

Puntea termică, ce este și cum să o identificăm

Punțile termice sunt puncte slabe ale clădirii, adică cu rezistență termică redusă, prin care căldura își găsește o cale de ieșire ușoară și se generează diferențe de temperatură între diferitele elemente în corespondență cu acestea.

Formarea unei punți termice poate avea origini diferite, dar ceea ce au în comun este tocmai faptul că reprezintă un fel de gol, o sursă de pierderi importante de căldură, datorită diferenței de temperatură dintre interior și exterior. În timpul iernii, deci, căldura generată de sistemul de încălzire este parțial risipită, fiind dispersată constant prin aceste puncte slabe ale clădirii, iar acest lucru determină un consum mai mare de energie pentru a asigura menținerea temperaturii interioare. Dimpotrivă, în lunile de vară căldura externă ajunge în mediile interne prin punți termice, favorizând supraîncălzirea. Din nou, va fi necesară mai multă energie pentru a menține temperatura mai scăzută. În același timp, confortul interior este pus în pericol , deoarece pierderile de căldură ar putea provoca condiții de mediu mai puțin favorabile decât ar fi cazul într-un mediu bine izolat.

Punțile termice pot fi identificate în corespondență cu acoperișul, planșeele, ferestrele sau alte noduri ale structurii.

Datorită tehnologiei, investigarea punților termice este facilitată. Una dintre cele mai utilizate metodologii pentru identificarea lor este termografia în infraroșu, o tehnică de imagistică capabilă să măsoare radiația termică emisă de un corp fizic, returnând prin imagini diferitele temperaturi care caracterizează acea suprafață.

După cum era anticipat, punțile termice sunt modalități preferențiale de dispersie a căldurii și în corespondența lor este evidentă delta de temperatură. Temperatura suprafeței poate fi măsurată direct pe structuri folosind instrumente precum termometre cu infraroșu sau termocupluri. Termografia are însă avantajul de a oferi un răspuns imediat și relativ tuturor suprafețelor clădirii. În sfârșit, având în vedere că punțile termice sunt asociate cu probleme de umiditate, este posibilă identificarea acestora și prin simple inspecții vizuale , căutând efectele vizibile ale prezenței lor.

În orice caz, pentru a desfășura eficient toate aceste tipuri de investigații este esențial să dețină abilitățile adecvate.

Ce cauzează punțile termice

Cum se creează o punte termică ? Aici enumeram pur și simplu principalele condiții care duc la formarea unei punți termice, dar fiecare clădire ar trebui verificată în mod corespunzător în teren.

În principiu, însă, o punte termică apare atunci când se creează o discontinuitate în materialele și structurile care alcătuiesc clădirea. Acestea sunt, în esență, „diferențe” între materiale, grosimi și forme, astfel încât să reducă rezistența termică a structurii. Vorbim despre discontinuitate materială, geometrică și grosimi.

În funcție de cauze, punțile termice se pot distinge prin geometriile clădirii, datorită de exemplu surplombe sau terase; punți termice constructive, dependente tocmai de structurile și materialele care le compun; punți termice executive, din cauza erorilor comise în timpul construcției clădirii.

Puntile termice pot fi punctuale, atunci cand sunt create intr-un punct anume al cladirii, ca in cazul racordarii unui stalp la un etaj, sau liniare, cand sunt formate de-a lungul unor elemente dezvoltate in forma liniara, cum ar fi un pervazul ferestrei.

Pentru a da alte exemple, rupturile structurale apar la grinzi, stâlpi și îmbinări de legătură între diferite componente, care sunt distincte din punct de vedere fizic.

Imbinarile dintre elementele de constructie, in majoritatea cazurilor, prezinta si folosirea de materiale diferite, cu caracteristici si performante termice diferite. Chiar si ferestrele si usile sunt puncte foarte delicate, tocmai pentru ca reprezinta conceptul de discontinuitate prin excelenta. Situația este în mod clar mai critică atunci când sunt utilizate materiale cu conductivitate termică ridicată, cum ar fi metalul; precum si conditiile climatice particulare si deteriorarea cladirii, pot determina o inrautatire a situatiei, cu dispersie termica tot mai accentuata.

Consecințele asupra clădirii și modul de eliminare a punților termice

Nerezolvarea punților termice poate provoca o serie de consecințe negative pentru clădire și ocupanții acesteia. După cum s-a reiterat deja de mai multe ori, o punte termică provoacă o dispersie mare a căldurii , ceea ce se traduce printr- un consum mai mare de energie și facturi mai mari. Pe lângă aceasta, se pot crea diferențe de temperatură și curenți de aer și în interiorul locuinței, cu o reducere consecutivă a confortului interior . În sfârșit, bunăstarea într-o clădire poate fi compromisă și de formarea mucegaiului și a umidității, care se formează adesea în corespondență cu punțile termice, tocmai din cauza schimbărilor bruște de temperatură care au loc în zonă. Pe lângă faptul că provoacă defecte estetice semnificative, acești factori provoacă probleme atât pentru clădire, cât și pentru bunăstarea oamenilor.

Pentru a evita aceste probleme, este esentiala eliminarea puntilor termice, prin solutii si strategii care pleaca de la proiectarea si montarea corecta a structurilor si componentelor.

De altfel, prevenirea unei punți termice începe chiar din faza de proiectare și construcție a unei clădiri, care trebuie să vizeze reducerea discontinuităților menționate mai sus. Majoritatea punților termice pot fi rezolvate în faza de proiectare. Acolo unde acest lucru nu este posibil sau in cladirile existente, una dintre cele mai eficiente solutii este folosirea unor materiale izolante de calitate, care sa fie instalate in asa fel incat sa se evite pierderile de caldura.

De exemplu, crearea unui strat termic, continuu pe toate suprafețele, rezolvă majoritatea acestor probleme critice. Atentie si la mansarde, legatura cu acoperisul sau zone precum verandele si balcoanele.

Pentru uși și ferestre se poate instala izolația sau se poate lua în considerare înlocuirea cu ferestre noi eficiente, ca și în cazul ferestrelor monobloc, care asigură un nivel ridicat de izolare continuă și sunt, de asemenea, create pentru a reduce aceste probleme critice. În orice caz, faza de proiectare a detaliilor de construcție și alegerea materialelor sunt esențiale pentru a minimiza punțile termice și a asigura eficiența energetică maximă.